Hominizii timpurii din Etiopia arată un proces tehnologic remarcabil de luare a deciziilor
Hominizii timpurii din Etiopia arată un proces tehnologic remarcabil de luare a deciziilor.
Un studiu recent dezvăluie că oamenii timpurii care trăiau în dealurile Etiopiei între 1,6 și 1 milion de ani în urmă au arătat capacități cognitive și tehnologice remarcabile. Prin selectarea strategică a unor tipuri specifice de piatră pentru fabricarea uneltelor, acești hominizi timpurii au demonstrat o înțelegere avansată a mediului lor natural și a resurselor sale.
Cercetarea, desfășurată la situl Melka Wakena din Ținuturile Etiopiene, evidențiază importanța proprietăților materialelor în dezvoltarea și utilizarea instrumentelor timpurii Acheulean. Folosind imagini avansate și experimente robotice, cercetătorii au demonstrat că oamenii timpurii nu alegeau la întâmplare pietre, ci evaluau cu atenție factori precum durabilitatea, eficiența și adecvarea pentru anumite sarcini.
Descoperirile arată că hominizii timpurii au avut o înțelegere profundă a proprietăților diferitelor pietre, permițându-le să ia decizii informate cu privire la instrumentele lor.
Echipa de cercetare a folosit tehnologii de la Laboratorul TraCEr al Centrului de Cercetare Arheologică MONREPOS și Muzeul pentru Evoluția Comportamentului Uman din Germania, cum ar fi metode sofisticate de imagistică, inclusiv scanare 3D și fotogrammetrie, pentru a analiza modelele de uzură ale uneltelor din piatră. Datele au arătat că în aceleași condiții de utilizare, proprietățile fizice ale diferitelor materiale au influențat semnificativ durabilitatea și performanța sculelor.
Prof. Erella Hovers de la Universitatea Ebraică din Ierusalim, care a condus împreună săpăturile pe amplasament împreună cu dr. Tegenu Gossa, a spus: „Oamenii timpurii luau decizii complexe cu privire la pietrele pe care să le folosească în funcție de scopurile lor.” Acest lucru reflectă un nivel avansat de previziune și adaptabilitate tehnologică.
Studiul a fost un efort de colaborare între diferite instituții din întreaga lume, inclusiv Centrul Interdisciplinar pentru Arheologie și Evoluția Comportamentului Uman (ICArEHB) de la Universitatea din Algarve, Laboratorul TraCEr și Universitatea Ebraică din Ierusalim. Această abordare interdisciplinară a permis cercetătorilor să stabilească o linie de bază cuantificabilă pentru înțelegerea comportamentelor tehnologice ale producătorilor de instrumente din Pleistocenul timpuriu.
Se vor face mai multe cercetări cu privire la alte condiții care determină alegerea materiei prime, inclusiv activități de utilizare a uneltelor, cum ar fi fulgirea pietrei, ruperea oaselor și prelucrarea cărnii.
